joi, 1 iunie 2017

Berthe Morisot – Interior de cabana

ZIUA IA-MA SI DU-MA CU TINE DU-MA COPILARIE

Copilărie

Din oglindă mă privea un trup firav
Cu claviatura coastelor distinctă,
Inima-apăsa pe clape grav
Şi-ncerca s-apară în oglindă.


N-am văzut-o niciodată, dar ştiam,
Ca-ntr-un joc de-a baba-oarba, că-i ascunsă
(Precum inima salcâmului din geam,
Coşul pieptului de crengi o face frunză).

Mă-ntrebam de unde l-a-nvăţat şi dacă
E aievea cântu-i uniform,
Şi ca nu cumva în somn să tacă,
Mi-era frică seara să adorm.

de Ana Blandiana


--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Berthe Morisot – Interior de cabana
Data: 1886
Stilul: Impresionism
Media: Ulei pe panza
Berthe Morisot (n. 14 ianuarie 1841 la Bourges, Cher - d. 2 martie 1895 la Paris) a fost o pictoriță impresionistă

Ilya Repin - Baieti pe iarba


ZIUA IA-MA SI DU-MA CU TINE DU-MA COPILARIE

Copii eram noi amândoi

Copii eram noi amândoi,
Frate-meu şi cu mine.
Din coji de nucă car cu boi
Făceam şi înhămam la el
Culbeci bătrâni cu coarne.
Şi el citea pe Robinson,
Mi-l povestea şi mie;
Eu zideam Turnul-Vavilon
Din cărţi de joc şi mai spuneam
Şi eu câte-o prostie.
Adesea la scăldat mergeam
În ochiul de pădure,
La balta mare ajungeam
Şi l-al ei mijloc înotam
La insula cea verde.
Din lut acolo am zidit,
Din stuful des şi mare,
Cetate mândră la privit,
Cu turnuri mari de tinichea,
Cu zid împreşurată.
Şi frate-meu ca împărat
Mi-a dat mie solie,
Să merg la broaşte nempăcat,
Să-i chem în bătălie -
Să vedem cine-i mai tare.
Şi împăratul broaştelor,
C-un oacacŕ de fală,
Primi – poruncě ostirilor
Ca balta s-o răscoale.
Şi am pornit război.
Vai! multe broaşte noi am prins
- Îmi pare chiar pe rege -
Şi-n turnul negru le-am închis,
Din insula cea verde.
Spre sar-am făcut pace.
Şi drumul broaştelor le-am dat.
Săltau cu bucurie,
Îbalt-adânc s-au cufundat
Ca să nu mai revie.
Noi am pornit spre casă.
Atunci răsplata am cerut
Pentru a mele fapte -
Şi frate-meu m-a desemnat
De rege-n miazănoapte
Peste popoare-ndiane.
Motanul alb cel vistier,
Mânzac cel chior ministru -
Când de la el eu leafa-mi cer,
El miaună sinistru.
Cordial i-am strâns eu laba.
Şi împăratul milostiv
Mi-a dat şi de soţie,
Pe fiica lui cu râs lasciv
Şi ţapănă, nurlie,
Pe Tlantaqu-caputli.
Am mulţămit cu umil semn,
- Drept mantie-o prostire -
M-am dus l-amanta mea de lemn,
În sfânta mânăstire,
Într-un cotlonde sobă.
Şi ah! şi dragă-mi mai era!
Vorbeam blând cu dânsa,
Dară ea nu-mi răspundea
Şi de ciudă eu atunci
Am aruncat-o-n foc.
Şi pe şură ne primblam
Peste stuf şi paie
Şi pe munţi ne-nchipuiam.
Cu fiece bătaie
Mărsileam alături.
Şi pe cap mi se îmfla
Casca de hârtie.
O batistă într-un băţ.
Steag de bătălie.
Cântam: Trararah!
Ah! v-aţi dus visuri, v-aţi dus!
Mort e al meu frate.
Nimeni ochii-i n-a închis
În străinătate -
Poate-s deschişi şi-n groapă!
Dar ades într-al meu vis
Ochii mari albaştri
Luminează – un surâs
Din doi vineţi aştri
Sufletu-mi trezeşte.
Eu? Mai este inima-mi
Din copilărie?

Ah! îmi îmblă ades prin gând
O cântare veche.
Parcă-mi ţiuie-aiurind
Dulce în ureche:
Lume, lume şi iar lume!

de Mihai Eminescu


--------------------------------------------------------------------
Ilya Repin - Baieti pe iarba
Original Title: Мальчики на траве
Data: 1903
Stilul: Realism
Ilia Efimovici Repin (Илья Ефимович Репин) (n. 5 august 1844 la Ciuguev, lângă Harkov, Imperiul Rus, în prezent în Ucraina - d. 29 septembrie 1930, Kuokkala, pe atunci în Finlanda, astăzi Repino, Rusia) a fost un pictor realist rus, aparținând școlii artistice Peredvijniki (Передвижники).
Lucrările sale conțin adesea înțelesuri adânci, psihologice și exprimă tensiunile din interiorul ordinii sociale existente în vremea sa. Spre sfârșitul anilor 1920, în Uniunea Sovietică au început să fie publicate numeroase lucrări despre el ca, un deceniu mai târziu, să apară chiar un cult al lui Repin, el fiind considerat un model „progresiv” și „realist” ce trebuia imitat de artiștii sovietici „social realiști”.

William-Adolphe Bouguereau - Culegatorii Data: 1882

ZIUA IA-MA SI DU-MA CU TINE DU-MA COPILARIE

COPILĂRIA MEA

Mi-i fraged sufletul, pînă pe buze mi-i fraged,
poate de iarba ce crește acuma la noi ;
cu bice de aur trec sub fereastra mea ploi -
stau singură și-mi aduc aminte de multe :


Cînd eram mică legasem un leagăn de-o creangă.
,,Vreau s-ajung steaua de-acolo...'' strigam bunicului.
O, cît de sus s-au suit dușmănoasele stele...
Nu le mai văd, le-am uitat lumina curată.

Mi-i inima tristă. Mama mi-a scris c-au tăiat
pomii din fundul grădinii, leagănul putred ;
odată cu dînsul, va fi căzut în buruieni
copilăria mea - și o mănîncă furnicile...

II

Cine povestește-n mine, cine
mi-aduce aminte c-am trăit acolo,
în țara dintre sobă și genunchii bunicului,
întîia poveste cu zmei ?

Vă voi face să trăiți de-a pururi,
ani duși, miraculoase răsărituri.
Deasupra gardului unde lumea sfîrșea,
azi știu, de-acolo începea tărîmul zmeului.

Însă toate s-au sfîrșit odată,
cînd ardeau lumînările ziua.
Bunicul dormea într-o cutie frumoasă -
și l-au luat și l-au dus pe sub marii castani.

Toată noaptea m-am temut pentru dînsul.
Văzînd că nu se mai întoarce, ziceam :
,,Dacă se-ntîlnește cu scorpia ? Haide,
Azor, să ne ducem la el.''

Și singură mai tîrziu am plecat.
Pe tărîmul zmeilor mișună oameni.
În jurul inimilor un șarpe mic
se-ncolocește ; ei sunt triști și răi.

Dar pentru dînșii scriu poemele mele,
scutur deasupra lor copacii de-atunci și ploile
amintiți-vă că sunt copii pe lume,
și plante albastre, și duioșii cîni.

de Magda Isanos


-------------------------------------------------------------------
William-Adolphe Bouguereau - Culegatorii
Data: 1882
Stilul: Neoclasicism
Media: ulei pe panza
Dimensiunea: 87.5 x 134 cm
Detroit Institute of Arts, Detroit, MI, USA
William Adolphe Bouguereau (30 noiembrie 1825 – 19 august 1905) a fost un pictor academic francez.
William-Adolphe Bouguereau s-a născut în La Rochelle, Franța. Student al Școlii de arte frumoase din Paris (Ecole des Beaux-Arts), a câștigat Prix de Rome în 1850. Picturile sale realizate în genul realismului artistic, precum și temele sale de inspirație mitologică l-au făcut extrem de popular, fiind unul din pictorii care a expus la constant la Salonul din Paris, de-a lungul întregii sale vieți artistice. Deși spre sfârșitul vieții sale, pictorul însuși a considerat că a căzut într-un fel de dizgrație, în mare parte datorată opoziției sale constante curentului impresionist, în lumea contemporană există o reconsiderare a artei sale și un nou val de apreciere îi înconjoară cele opt sute treizeci și șase (836) de picturi finalizate.

Berthe Morisot – Fetita cu papusa

ZIUA IA-MA SI DU-MA CU TINE DU-MA COPILARIE

Cantarea copilariei

Astea mai frumoase sunt:
Mama si papusa mea,
Dumnezeul cel carunt,
Soarele si linistea.


Sunt copil, caci
Domnul
A dorit sa fiu asa:
Un copil.

Ocrotiti-mi somnul,
Jocul meu, povestea mea
De copil!

Astea sunt imparatesti,
Astea pururi ne cuprind:
Cerul
Limbii
Romanesti
Si ninsoarea din colind.

Sunt copil, caci
Domnul
A dorit sa fiu asa:
Un copil.

Ocrotiti-mi somnul,
Jocul meu, povestea mea
De copil!

de Grigore Vieru


-----------------------------------------------------------------------
Berthe Morisot – Fetita cu papusa
Data: 1883
Stilul: Impresionism
Media: Ulei pe panza
Dimensiunea: 70.17 x 73.03 cm
Colectie privata
Berthe Morisot (n. 14 ianuarie 1841 la Bourges, Cher - d. 2 martie 1895 la Paris) a fost o pictoriță impresionistă.

Émile Munier - Cea mai bună prietenă


ASTĂZI O ZI MINUNATĂ - ZIUA COPILULUI

O lume minunată

E-o lume minunată în care veți găsi
Numai copii
O lume cu mult soare și multe jucării
Pentru copii
În lumea cu poveşti și flori veți întâlni
Numai copii
Și-o lume a inocenței păstrați-o orice ar fi
Pentru copii

Ieri am fost și noi copii
Dar timpul ne-a schimbat
În viață am pornit și vise am împlinit
Așa cum ne-am dorit
Gânduri bune câte-am strâns
Și tot ce-am învățat
Copiilor să dăm iubirea ce-o purtăm
E timpul să le arătăm

E-o lume minunată în care veți găsi
Numai copii
O lume cu mult soare și multe jucării
Pentru copii
În lumea cu poveşti și flori veți întâlni
Numai copii
Și-o lume a inocenței păstrați-o orice ar fi
Pentru copii

Ieri am fost și noi copii
Dar timpul ne-a schimbat
În viață am pornit și vise am împlinit
Așa cum ne-am dorit
Gânduri bune câte-am strâns
Și tot ce-am învățat
Copiilor să dăm iubirea ce-o purtăm
E timpul să le arătăm
Ce zâmbet poate fi
Mai bun, mai curat
Ce ochi știu a vorbi atât de adevărat

E-o lume minunată în care veți găsi
Numai copii
O lume cu mult soare și multe jucării
Pentru copii
În lumea cu poveşti și flori veți întâlni
Numai copii
Și-o lume a inocenței păstrați-o orice ar fi
Pentru copii

de Mihai Constantinescu


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Émile Munier
Titlul : Cea mai bună prietenă
Titlul original:
Data :
Stilul: Realism
Mod de realizare: Ulei pe pînză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Émile Munier (2 iunie 1840 – 29 iunie 1895) a fost un pictor academic francez si student al pictorului William-Adolphe Bouguereau.
Émile Munier s-a nascut in Paris si a locuit cu familia sa pe strada 66 rue des Fossés, St. Marcel. Tatal lui, Pierre François Munier, era fost un artist tapiter la Manufacture Nationale des Gobelins, iar mama lui, Marie Louise Carpentier, lucra intro tesatorie de casmir.
Émile si cei doi frati ai sai, François si Florimond, erau artisti talentati si-si petreceau o parte din timp la Gobelins. In timpul pregatirii, Emile a dezvoltat o stransa relatie cu profesorul Abel Lucas si familia lui. In cele din urma s-a casatorit cu fiica lui Abel, Henriette.
In anii 1860, Munier a primit trei medalii la Beaux-Arts, iar in 1869 a expus la Salonul din Paris. A devenit un mare suporter al ideilor Academice si un discipol al artistului Bouguereau, ale carui subiecte vor fi o importanta sursa de inspiratie pentru tanarul Munier.
In 1867, Henriette a dat nastere unui baiat, Emile Henri. Dupa sase saptamani de la nastere, dupa ce a contractat un reumatism sever, Henriette a murit prematur. In 1871, Munier a abandonat cariera de tapiter si s-a dedicat picturii; de asemenea a inceput sa predea ore trei nopti pe saptamana.
Sargine Augrand, o studenta a lui Abel Lucas si prietena apropiata cu Émile si Henriette, a atras atentia lui Émile; s-au casatorit in 1872 si au locuit intrun mic apartament si atelier. Munier frecventa atelierul lui Bouguereau si au devenit prieteni.
In 1885 a pictat si a expus la Salonul din Paris, lucrarea „Trois Amis” (Three Friends). Aceasta lucrare reprezinta o fetita bucalata care se juca in pat cu o pisicuta si un catel, o lucrare ce a avut un mare succes, fiind reprodusa in multe forme si folosita in afise de publicitate de catre Pears Soap. Cu aceasta lucrare, Emile s-a afirmat ca ‘pictorul’ copilasilor si al animalelor lor de companie.
Printre protectorii sai americani s-au numarat Chapman H. Hyams si sotia lui, care erau importanti colectionari de picturi contemporane franceze din secolul al XIX-lea si sustineau artisti ca Henner, Bouguereau, Gérôme, Vinel si Schreyer. Munier le-a pictat portretul in 1889, iar lucrarea, alaturi de cea mai mare parte a colectiei lor, se afla in Muzeul de Arta din New Orleans.

Vasily Dmitrievich Polenov - Vise (Pe stîncă) - aniversare


ANIVERSAREA PICTORULUI VASILY DMITRIEVICH POLENOV

Nebunul cu ochii inchisi

Pe un munte, intr-o tara
foarte-ndepartata
sta un om cu ochii-nchisi
si spune ce ne-asteapta.
Lumea nu-l asculta
il crede un nebun
caci vorbele lui sunt
ca niste lovituri de tun.

El sta singur si linistit
Dar in ochii lui inchisi
Vede al lumii asfintit
Nebunul cu ochii lui inchisi.

Zilele trec una dupa alta
sus pe munte
si vocae lui se aude clar,
spunand foarte multe.
Lumea cea intreaga
nu se-opreste sa-l asculte
il vede un nebun ce-ndruga

de Florin Bordeianu și Nicu Covaci
formația Phoenix


-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Vasily Dmitrievich Polenov
Titlul : Vise (Pe stîncă)
Titlul original: Мечты (На горе)
Data : c.1900
Stilul: Realism
Mod de realizare: Ulei pe pînză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Vasily Dmitrievich Polenov(in rusa: Васи́лий Дми́триевич Поле́нов; 1 iunie 1844 – 18 iulie 1927) a fost un pictor peisagist rus asociat miscarii Peredvizhniki de artisti realisti.
Nativ al St.Petersburg, Polenov a studiat sub indrumarea lui Pavel Chistyakov si la Academia Imperiala de Arte din 1863 pana in 1871. A fost coleg de clasa si prieten apropiat cu Rafail Levitsky, un adept al miscarii artistice Peredvizhniki si un fotograf renumit.
Ca licentiati, Polenov si Levitsky au locuit si muncit impreuna in „Devich’e Pole” (numele strazii „Maiden’s Field”), intro mansarda a casei Olsufevsky (caminul viitoarei sotii a lui Rafail Levitsky, Anna Vasilevna Olsufevsky). Aceasta casa este ilustrata de Polenov in pictura “Grandmother’s garden” (1878).
Polenov a fost la academiile de arta din Italia si Franta, unde a pictat un numar de picturi in spiritului academismului cu subiecte luate din istoria europeana, ca de exemplu, „Droit de Signeur” (1874), galeriile Tretyakov; in acelasi timp a pictat si in aer liber.
Polenov a luat parte la razboiul ruso-turc (1877-1878) ca artist de razboi. Reintors din razboi, el s-a alaturat miscarii Peredvizhniki, luand parte la expozitiile lor mobile. Lucrarile lui au castigat admiratia lui Pavel Mikhailovich Tretyakov, care a achizitionat multe dintre lucrarile lui pentru galeria sa.
In ultimii parte a anilor 1870, Polenov s-a concentrat asupra picturii de peisaje in traditia realista a lui Aleksey Savrasov si Fyodor Vasilyev.
Schitele lui Polenov cu Orientul Mijlociu si Grecia (1881–1882) au pavat drumul lui spre capodopera sa, „The Christ and the Sinner” (1886–87), o abordare interesanta de a actualiza sitemul pictural al academismului. In lucrarile de la sfarsitul anilor 1880, Polenov a incercat sa combine subiectele Noului Testament cu peisajele. Inca din anii 1870, Polenov a inceput sa lucreze si decoratii la teatre.
Polenov a fost ales membru al Academiei de Arte din St.Petersburg in 1893, si a fost decorat cu titlul de Artist al Poporului in 1926. Timp de multi ani a pregatit tineri pictori la Scoala de Pictura, Sculptura si Arhitectura din Moscova. Printre elevii lui s-au numarat Abram Arkhipov, Isaac Levitan, Konstantin Korovin, Emily Shanks si Alexandre Golovine.